Declarațiile recente ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, au reușit să stârnească rumoare, zâmbete amare și un val de ironii în spațiul public. Liderul PAS a susținut că nu toți deputații trebuie „să știe să scrie legi” pentru a fi utili în Legislativ – o afirmație care, în mod surprinzător, vine de la cel care conduce forul legislativ al țării. Mesajul lui Grosu a fost transmis în contextul în care PAS promovează în politică figuri ce nu au nicio tangență cu acest domeniu, venind din sport și cultură, precum dirijorul Nicolae Botgros și campioana Anastasia Nichita.
Potrivit liderului partidului de guvernare, „experiența” personalităților pe care PAS le vrea în Parlament, unde se decide soarta țării, ar aduce „plus valoare” în legislativ, chiar dacă nu scriu și, poate, nici nu citesc legi.
IGOR GROSU, președintele Parlamentului
Noi avem o preconcepție în societate, că toți care ajung în Parlament trebuie să știe a scrie legi. Iată asta este o abordare greșită.
În opinia lui Grosu, legislația ar trebui să fie emanația executivului, nu a aleșilor poporului. Doar că această „inovație democratică” nu i-a convins pe toți. Dimpotrivă. Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale, a reacționat cu o doză sănătoasă de sarcasm: „Eu aș merge chiar mai departe: dar de ce ar trebui să le și citească? Sau, mai grav, să înțeleagă ce votează?!”, a scris Tănase pe Facebook. Tot acolo el a amintit că, în actuala legislatură, cele mai buclucașe inițiative vin direct din Parlament și nu de la Guvern. Codul Electoral, Codul Penal, Codul Civil, Codul de procedură civilă, Legea privind Institutul Național al Justiției, Legea amnistiei sau Legea cu privire la Procuratură etc. – toate au fost tunate, modificate și retușate cu zeci de amendamente propuse chiar de deputați. Probabil în momentele lor de profundă inspirație… între o conferință de presă și un live pe Facebook
În plus, fostul președinte al Curții Constituționale, tot el fost ministru al Justiției, a amintit că și buclucașa modificare a Legii avocaturii nu vine de la Guvern, ci direct de la un deputat cu impulsuri „reformatoare”. Așadar, dacă tot nu renunțăm (încă) la ideea că Parlamentul ar trebui să fie o instituție serioasă, poate că n- ar strica să păstrăm pretenția minimă ca aleșii neamului să știe să citească. Nu să scrie legi – Doamne ferește! – ci măcar să poată citi, ca să știe când să ridice mâna așa „cum cere partidul iubit” a mai spus Tănase și și-a exprimat speranța că, atâta timp cât Parlamentul n-a fost rebotezat în ‘Casa Vedetelor’ și competența nu e scoasă oficial din uz, deputații vor fi totuși altceva decât niște recuzită cu microfon.
În actuala legislatură, cele mai buclucașe inițiative vin direct din Parlament și nu de la Guvern. Codul Electoral, Codul Penal, Codul Civil, Codul de procedură civilă, Legea privind Institutul Național al Justiției, Legea amnistiei sau Legea cu privire la Procuratură etc. – toate au fost tunate, modificate și retușate cu zeci de amendamente propuse chiar de deputați. Probabil în momentele lor de profundă inspirație… între o conferință de presă și un live pe Facebook.
ALEXANDRU TĂNASE, fost președinte al Curții Constituționale
Și buclucașa modificare a Legii avocaturii nu vine de la Guvern, ci direct de la un deputat cu impulsuri „reformatoare”. Așadar, dacă tot nu renunțăm (încă) la ideea că Parlamentul ar trebui să fie o instituție serioasă, poate că n-ar strica să păstrăm pretenția minimă ca aleșii neamului să știe să citească. Nu să scrie legi – Doamne ferește! – ci măcar să poată citi, ca să știe când să ridice mâna așa „cum cere partidul iubit”.
La rândul său, fostul avocat al copilului, Maia Bănărescu, a considerat declarația lui Grosu inacceptabilă pentru un președinte de Parlament: „De tăceai, filosof rămâneai… Dacă deputații, la final de mandat, spun că nu trebuie să știe să scrie legi, înseamnă că, din păcate, chiar nu înțeleg rolul pe care îl au”, a scris ea pe Facebook. În postare, fostul ombudsman al copilului a mai adăugat revoltată că atunci când un ditamai Președintele Parlamentului face declarațiile de mai jos, nici nu știi ce să crezi. ”Am avut cândva un profesor de istoria partidului la USM și zicea ” bre, tu te-ai pornit la piață, dar ai ajuns la Universitate. Și mai grav că tu nu faci diferența.” Să fi avut dreptate dl. Profesor? Cu siguranță, dacă deputații la finalul mandatului fac astfel de afirmații. Domnule Grosu, citiți Constituția RM”, l-a îndemnat la final Bănărescu pe Igor Grosu.
Iar Constituția, prin cel puțin trei dintre articolele sale, îl contrazice pe Grosu. Potrivit Articolului 60, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului”, iar prin Articolul 66, litera a), adoptă legi, hotărâri şi moţiuni. Prin urmare, a susține că deputații nu trebuie să aibă competențe legislative echivalează cu o negare a propriei funcții și misiuni instituționale.
Mai mult, Articolul 68 subliniază că deputații sunt în serviciul poporului, ceea ce presupune nu doar reprezentare simbolică sau mediatică, ci implicare activă și conștientă în procesul de legiferare.
