Autorităţile române nu au informaţii suplimentare care să probeze implicarea Rusiei în alegerile din România, a spus luni, pentru mai mulți jurnaliști români, printre care și reprezentantul HotNews, o sursă oficială, care a participat la discuţiile din Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Sursa a fost corelată cu date de la un om prezent la CSAT.
Implicarea Rusiei în alegerile prezidenţiale din decembrie 2024 a fost unul dintre subiectele discutate în ultima şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, convocată luni, 30 iunie. A fost prima reuniune CSAT a președintelui Nicușor Dan, dar și pentru guvernul condus de Ilie Bolojan.
Participanţii la şedinţă nu au fost informaţi, însă, cu privire la dovezi concrete care pot proba, fără echivoc, implicarea Rusiei în alegeri, spune unul dintre cei care au participat la discuţiile care au caracter secret şi sunt conduse de preşedintele României. Descrierea sensului a ce s-a discutat în CSAT a fost făcută mai multor ziariști. Datorită subiectului delicat, furnizorul informației a făcut-o cu condiția păstrării confidențialității.
Cum s-au petrecut lucrurile
Administraţia Prezidenţială a anunţat, înainte de întrunire, că „în cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale”. Printre subiectele aflate pe ordinea de zi s-au aflat „stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse. Implicaţii pentru România”, potrivit unui comunicat de presă.
„Suntem siguri, prin analogie, că Rusia a fost, dar n-avem dovada”, au explicat sursele. Potrivit acestora, şefii SRI sau SIE, prezenţi la întrunirea din 30 iunie, nu au adus informaţii suplimentare cu privire la implicarea Rusiei în alegerile prezidenţiale din iarna anului trecut.
Ce înseamnă ”prin analogie”? Experienţa altor state, care au dovedit implicarea rusească în politica naţională, este similară cu experienţa românească.
În cazul României, însă, pentru a proba cu date concrete ingerinţa Rusiei, ar fi necesară o operaţiune extinsă, care ar putea dura mai mulţi ani, a fost concluzia din CSAT, comunicată presei.
Insistența lui Nicușor Dan, fără rezultat
Concluziile vin să pună capăt, cel puțin pentru acest moment, insistențelor lui Nicușor Dan, care încă din momentul în care și-a anunțat candidatura a spus că statul român e dator să facă publice mai multe dovezi decât cele inițiale. Și față de cetățenii săi, și față de partenerii occidentali.
La finalul 2024, în comunicările publice ale CSAT și ale autorităților române, s-a menționat că „un actor statal”, care nu era numit explicit, a intervenit în alegerile prezidențiale din România.
Klaus Iohannis: „În cyberspace este complicat să ai ceva indubitabil”
Pe 18 decembrie, Klaus Iohannis a numit Rusia şi a oferit şi argumentele pentru care serviciile au ajuns la această concluzie: „Noi știm ce s-a întâmplat, dar este extrem de complicat, după proceduri diplomatice, să arăți cu degetul și să spui «voi ați fost». Ce mă întrebați, de fapt, este dacă există o procedură de atribuire, așa se numește. În cyberspace și la acțiuni maligne, atribuirea este foarte complicată pentru că ea se poate face numai dacă ai dovezi concrete și indubitabile. În cyberspace este complicat să ai ceva indubitabil”, a spus Klaus Iohannis, aflat la Bruxelles cu ocazia summitului UE.
Fostul președinte a mai afirmat că serviciile au dovezi suficiente pentru a putea spune că Rusia este statul care a fost implicat în alegerile prezidențiale din România.
„Din felul în care s-a acționat, din modul în care s-a derulat acțiunea de atacuri pe TikTok, conturi de TikTok din Rusia, atac simultan pe toate serverele care au fost prinse în numărarea voturilor, atacuri care au fost respinse. Aceste acțiuni multiple nu pot fi executate de actori individuali, grup sau partid. Ele au așa o amploare și complexitate că doar un actor statal poate face așa ceva. În zona de servicii aceste modele se cunosc foarte bine și se știe cine acționează în acest fel, iar aici a fost Rusia”, a declarat Iohannis
Ce au găsit, atunci, serviciile secrete
Primul tur al alegerilor prezidenţiale din România a fost organizat pe 24 noiembrie, iar al doilea tur trebuia să aibă loc la 8 decembrie 2024, candidaţii finalişti fiind Călin Georgescu şi Elena Lasconi. Pe 28 decembrie, însă, a avut loc o ședință a CSAT, în care preşedintele Klaus Iohannis a primit informații din partea SRI, SIE, STS și Ministerul Afacerilor Interne. CSAT a acuzat TikTok că i-a acordat „tratament preferențial” lui Călin Georgescu.
Klaus Iohannis a desecretizat documentele prezentate în CSAT „la solicitarea instituţiilor emitente” pe 4 decembrie. Potrivit acestora, Călin Georgescu, deşi a declarat un buget de zero lei în campania electorală, a primit sprijin de cel puţin un milion de euro din partea contului de TikTok „bogpr”, care-i aparţinea lui Bogdan Peşchir.
În documente, se vorbea şi despre un „actor statal”, care a coordonat activitatea mai multor conturi TikTok utilizate în promovarea lui Georgescu. Potrivit SRI, actorul statal a utilizat un canal alternativ de comunicare pentru „rostogolirea” mesajelor pe platformă.
La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat rezultatele primului tur al alegerilor și a cerut reorganizarea procesului electoral în întregime.
Potrivit motivării judecătorilor, „procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice”.
