România a îndeplinit criteriile pentru zona euro în urmă cu aproape un deceniu, dar a ratat momentul. În timp ce Bulgaria face pași decisivi, autoritățile de la București ocolesc subiectul. Economiștii vorbesc despre lipsă de voință politică și teamă de disciplină fiscală.
România, tot mai departe de zona euro
În 2016, de exemplu, îndeplineam aproape toate criteriile nominale, aveam inflație mică, deficitul bugetar de 1-2%, și dobânzile relativ mici, încă nu eram la 80-90% din nivelul mediu de standard de viață din Europa, explică acesta.
Din 2017 încoace, noi tot ne-am îndepărtat de acele criterii. Acum nu mai îndeplinim niciunul. Odată cu creșterea deficitului bugetar, pe care acum ne chinuim să îl corectăm, am arătat clar, ca țară, că nu ne interesează să fim în zona euro. Și n-a protestat nimeni în stradă că nu mergem către moneda euro. În schimb, am văzut proteste pentru a avea salarii mai mari decât ne permitem. O să vedem dacă în următorii zece ani, chiar ne vom îndrepta spre îndeplinirea criteriilor de aderare la moneda unică. În orice caz, drumul va fi destul de dificil”, completează Cristian Tudorescu.
Decalaje majore
Potrivit Raportului de convergență publicat de Comisia Europeană în iunie 2024, România se află departe de îndeplinirea criteriilor necesare pentru aderarea la zona euro. În anul 2023, deficitul bugetar a atins 6,6% din PIB, depășind cu mult pragul de 3% prevăzut în Tratatul de la Maastricht. Datoria publică a fost de 48,8% din PIB, situându-se sub limita de 60%, dar într-un context macroeconomic marcat de dezechilibre persistente. Ratele dobânzilor pe termen lung s-au menținut în medie la 6,4%, peste valoarea de referință de 4,8%, reflectând o încredere scăzută a investitorilor în sustenabilitatea fiscală. În plus, România nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II), o condiție esențială pentru adoptarea monedei euro.
Nici din punct de vedere juridic nu sunt îndeplinite condițiile: legislația românească rămâne incompatibilă cu cerințele privind independența băncii centrale, interdicția finanțării monetare și integrarea deplină a BNR în Eurosistem. Astfel, în ciuda statutului de stat membru cu derogare, România nu doar că nu a înregistrat progrese concrete, ci a acumulat noi decalaje față de criteriile de convergență stabilite prin tratate.
Însă, conform previziunilor Comisiei Europene din mai 2025, România va înregistra o creștere economică, dar modestă de doar 1,4% în acest an, urmând să ajungă la 2,2% în 2026. Inflația va rămâne ridicată, iar deficitul bugetar va scădea lent: de la 9,3% în 2024 la 8,6% în 2025. Cifrele confirmă că obiectivul de a atinge pragul de 3% în următorii 7 ani este extrem de ambițios.
Bulgaria, mai atractivă în fața investitorilor
În schimb, Bulgaria va adopta euro la 1 ianuarie 2026, la un curs de 1,95583 leva pentru un euro. În ciuda unei opinii publice divizate – 50% dintre cetățeni sunt sceptici – autoritățile și-au menținut angajamentul. BCE și Comisia Europeană au aprobat aderarea, iar miniștrii de Finanțe ai UE au validat oficial intrarea în zona euro.
După Bulgaria, doar șase țări membre ale UE mai rămân în afara monedei unice: Suedia, Polonia, Cehia, Ungaria, România și Danemarca. Niciuna nu are un calendar clar de aderare.
Adrian Codirlaşu, președinte al Asociației Chartered Financial Analyst (CFA) România, explică pentru „Adevărul”: „Bulgaria va ieși, cu siguranță în față atunci când va fi comparată cu România. Atât prin prisma stabilității politicilor fiscale, cât și a faptului că taxele în Bulgaria sunt mult mai mici decât la noi. Toate aceste lucruri vor face Bulgaria mai atractivă în ochii investitorilor străini”.
România? Oficialii nu anunță nici măcar un calendar de aderare. Iar dacă ne uităm la planul negociat cu UE pentru reducerea deficitului, nici în următorii 7 ani nu vom putea întruni condițiile necesare. Conform spuselor lui Adrian Codirlașu, unul dintre principalele motive pentru care România pare să nu-și dorească, cu adevărat, aderarea la zona euro este pentru că politica noastră fiscală este dezordonată. „Și, de exemplu, acum, cum corectăm acest deficit creat în anii precedenți, tot de Guvern? Populația îl plătește prin inflație. Dacă am fi fost în zona euro, nu am fi putut face asta. Nu ne puteam juca cu inflația și nu am fi avut voie să avem o astfel de politică fiscală, precum cea de astăzi”, lămurește el.
Zece ani, de acum încolo, susține, de asemenea, analistul, nu putem adera. „O condiție pentru a intra în zona euro este deficitul bugetar care trebuie să fie de 3% din PIB, iar noi am negociat un plan pe 7 ani pentru a-l duce la 3%. Așadar, șapte ani, de acum încolo nu avem cum să aderăm”, mai spune Adrian Codirlașu, în timp ce recunoaște că noi avem o politică fiscală destul de „dezordonată și de discreționară” și că, până nu o vom schimba fundamental, nu vom putea adera.
„De asta nici nu vrem să aderăm, pentru că ar presupune o politică fiscală echilibrată, pe care nu o vrem. Dacă, undeva, în anul 2016, îndeplineam toate criteriile, politica fiscală a stricat echilibrele macro. Facem deficite bugetare mari, nu există niciun fel de legătură în politica fiscală a noastră… Este suficient să ne uităm ce am făcut anul trecut, când se poate vorbi de o inconștiență politică fiscală… am cheltuit efectiv fără măsură bani, fără să ne gândim la consecințele macroeconomice a ceea ce am făcut. Cu asemenea politică fiscală, nu ne-ar vrea ei în zona euro!”, punctează președintele CFA România.
Zona euro, protecție pentru populație
Adrian Codirlașu este de părere că în România se practică crearea acestor dezechilibre, care ulterior sunt puse în cârca populației prin inflație. „Avem inflație de 10% probabil, cu 5% anul trecut și cu vreo 7% anul viitor…și cu reducerea puterii de cumpărare (cea creată artificial în 2024) cu peste 20%…Iată…Dacă am fi în zona euro nu ni s-ar permite să facem așa ceva. (…) Autoritățile nu doresc aderarea la zona euro, pentru că asta înseamnă, cumva, ordine pusă în finanțele publice…Pe care nu o vor, că nu mai pot cheltui cum doresc ei”, precizează acesta.
El susține că populației i-ar prinde bine să fie în zona euro. „Așa ne protejăm puterea de cumpărare a economiilor. Practic, cine are lei, pierde în 3 ani 20% din puterea de cumpărare, pe fondul unei politici fiscale inconștiente. Economia caută să evite, tocmai din acest motiv leul. Și atunci, lucrurile cele mai importante au prețul în euro…Prețul mașinilor, al chiriilor, al proprietăților. Oricum, probabil că leul automat se va deprecia față de euro, având inflație mare”, conchide Adrian Codirlașu.
Criteriile pentru a intra în zona euro
1) Stabilitatea prețurilor: Inflația medie anuală nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,5 puncte media celor mai performante trei state membre.
2) Finanțe publice solide: Deficitul bugetar trebuie să fie sub 3% din PIB, iar datoria publică sub 60%.
3) Curs de schimb stabil: Țara trebuie să participe cel puțin doi ani în Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II), fără fluctuații semnificative.
4) Dobânzi pe termen lung sustenabile: Ratele dobânzilor la obligațiunile pe termen lung nu trebuie să depășească cu mai mult de 2% media celor trei state cu inflație scăzută.
