Presiuni politice, pedeapsă disproporționată și lipsa probelor convingătoare – acestea sunt acuzațiile aduse de mai mulți juriști în legătură cu dosarul penal deschis pe numele bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul.
Procurorii cer 9 ani de închisoare pentru presupusa finanțare ilegală a partidului „ȘOR”, însă experții în drept susțin că dosarul este lipsit de temeinicie juridică și ridică semne clare de ingerință politică. Potrivit lor, cazul pare o „execuție publică” pusă în scenă înaintea alegerilor din 28 septembrie – cu scopul de a transmite un mesaj de intimidare alegătorilor și opoziției.
Juriștii Pavel Midrigan și Alexandru Cuznețov susțin că procesul împotriva Evgheniei Guțul și a Svetlanei Popan are conotații politice clare. Potrivit lui Midrigan, faptele incriminate nu reprezintă infracțiuni violente și nu justifică o pedeapsă atât de severă.
PAVEL MIDRIGAN, jurist
Este evident că lucrurile au caractere politice. Dar, aș menționa, din punct de vedere de percepție a cetățenilor, este o execuție publică. Și execuția aceasta se referă de a implementa o frică față de alți alegători în ajunul alegerilor care vor avea loc pe 28 septembrie. Vreau să menționez că o pedeapsă pentru orișicare persoană reiese din situația cât de periculosă această infracțiune este pentru societate. În cazul dat, noi nu avem o infracțiune violentă care atentează la viața unor persoane. 1:56)
ALEXANDRU CUZNEȚOV, jurist
Într-adevăr, suntem șocați de mărimea solicitărilor. Ne aflăm într-o etapă a procesului în care procuratura înaintează acuzații și solicitări bazate pe așa-numite probe. Însă aceste dovezi nu au fost încă evaluate de instanță. Să nu uităm: indiferent ce solicită procuratura sau organul de urmărire penală, doar judecătorul este cel care are competența de a aprecia corect probele – dacă au fost obținute legal și fără încălcarea prevederilor – și de a stabili vinovăția.
Cei doi juriști au prezentat și comparații cu alte cazuri internaționale, unde acuzații care acum sunt aduse Evgheniei Guțul, calificate de avocați neîntemeiate, au fost sancționate mult mai blând.
PAVEL MIDRIGAN, jurist
Domnul Sarkozy, președintele Franței, țară care pentru noi este mentor acum, a primit de la Muammar Gaddafi 200 de milioane de dolari. A primit 3 ani. Stă domnul Sarkozy acasă cu un echipament care nu-i permite ca să plece din domiciliu.
Helmut Kohl, fost cancelar german, tot așa cu bani, folosiți din diferite surse ilegală – amendă. Jacques Chirac, nu mai zic de Francois Mitterrand. Toți aceștia, s-a demonstrat în judecată că, au folosit bani din alte surse.
Midrigan susține că în trecut, în Republica Moldova, chiar au fost folosiți bani netransparenți, dar nimeni nu a fost tras la răspundere pentru asta.
PAVEL MIDRIGAN, jurist
O bună parte din aceștia care sunt la guvernare au fost în Partidul PLDM. Și dacă ținem noi toți minte, dacă avem o memorie cât de cât, în toată țara era verde peste tot locul. Ăștia care sunt acum la guvernare erau la PLDM.
Gardurile verde, acoperișurile verde. În Palatul Nicolae Sulac totul era verde. Toate scaunele, scena, tot verde. Deci, în principiu, ăștia au fost bani nedeclarați. Au fost bani din diferite surse.
ALEXANDRU CUZNEȚOV, jurist
Dar, comparând acest caz cu altele similare, observăm că solicitarea procuraturii este exagerată. De ce spunem asta?
Consultând bazele de date, vedem că pentru fapte aproape identice, în alte dosare au fost cerute pedepse mult mai mici. Ce rezultă de aici? Că există un interes special al procuraturii.
Midrigan atrage atenția și asupra presiunii exercitate asupra bașcanului Găgăuziei, legată de statutul autonom al regiunii și de lipsa de influență a guvernării centrale în zonă.
PAVEL MIDRIGAN, jurist
Ce ține de Găgăuzia? Da, este o mare problemă, o adevărată durere de cap. Acum, dacă ați observat, și Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei, chipurile, nu mai este considerată un organ necesar.
Ați văzut cum Curtea de Apel a Găgăuziei a fost reformată, ați văzut ce s-a întâmplat cu Procuratura – totul se face pentru a diminua existența sau capacitatea Găgăuziei, deși autonomia acesteia este prevăzută în Constituție și a fost rezultatul unui compromis la timpul său. Pentru că ei înțeleg că PAS, în Găgăuzia, nu are alegători și nici nu va avea, fiindcă oamenii de acolo nu sunt de acord cu politica lor.
Dacă dreptul la apărare nu va fi respectat, juriștii spun că singura cale rămâne sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Totodată, juristul Stanislav Pavlovschi susține că în dosarul bașcanei Evghenia Guțul lipsesc probe convingătoare, iar o eventuală sentință fără temei ar fi inadmisibilă.
”Ce dovezi există? Din câte cunosc, doamna Guțul își neagă vina, iar în dosar lipsesc probe convingătoare. Prin urmare, pronunțarea unei sentințe fără temeiuri serioase este inadmisibilă.
Pe fundalul acțiunilor autorităților, se creează impresia că organele de drept nu acționează în interesul legii, ci în interesul partidului de guvernământ. Comportamentul lor nu inspiră încredere în societate, și asta înseamnă că ne putem aștepta la orice. Procurorul ar trebui să se întrebe ce impresie creează munca sa.
Dacă nu o va face, oamenii vor înceta să se mai adreseze organelor de drept pentru protecție. Iar acest lucru poate avea consecințe grave pentru întreaga societate”, a precizat Stanislav Pavlovschi pentru Primul în Moldova.
STANISLAV PAVLOVSCHI, jurist
”Ce dovezi există? Din câte cunosc, doamna Guțul își neagă vina, iar în dosar lipsesc probe convingătoare. Prin urmare, pronunțarea unei sentințe fără temeiuri serioase este inadmisibilă. Pe fundalul acțiunilor autorităților, se creează impresia că organele de drept nu acționează în interesul legii, ci în interesul partidului de guvernământ.
Comportamentul lor nu inspiră încredere în societate, și asta înseamnă că ne putem aștepta la orice. Procurorul ar trebui să se întrebe ce impresie creează munca sa. Dacă nu o va face, oamenii vor înceta să se mai adreseze organelor de drept pentru protecție. Iar acest lucru poate avea consecințe grave pentru întreaga societate”.
