Comisia de la Veneția a criticat și a doua versiune a proiectului de lege privind mecanismul de examinare a cazurilor de corupție, elaborat de PAS. În urma concluziei anterioare a Comisiei, oficialii de la Chișinău au abandonat ideea creării unei Curți Anticorupție separate, asupra căreia a insistat președinta Maia Sandu. Însă, chiar și după modificările aduse, există încă multe puncte discutabile și chiar periculoase, spun experții europeni.
Comisia de la Veneția salută faptul că autoritățile moldovene au abandonat ideea creării unei Curți Anticorupție separate, asupra căreia insista atât de mult președinta Maia Sandu, optând în schimb pentru un complet specializat format din 15 judecători la judecătoria Chișinău și un complet format din 6 judecători în cadrul Curții de Apel.
Cu toate acestea, o serie de prevederi ale noii legi încă ridică, în continuare, îngrijorări în rândul experților europeni. De exemplu, intenția PAS de a împuternici viitorul complet specializat de la Curtea Chișinău să audieze nu doar cazuri de corupție, dar și cazuri ce țin de securitatea statului – cum ar fi trădarea, incitarea la ură și violenșă sau schimbarea ordinii constituționale, spionajul sau separatismul.
„Conform proiectului de lege propus, competența Colegiului Anticorupție s-ar extinde și la infracțiunile împotriva securității statului, chiar dacă acestea nu conțin elemente de corupție. Dacă intenția proiectului de lege revizuit este ca acel Colegiu Anticorupție să aibă competență doar în cazurile în care sunt incluse atât corupția, cât și infracțiunile împotriva securității statului, această condiție ar trebui menționată explicit în proiectul de lege. În absența unei astfel de clarificări, proiectul actual creează confuzie juridică, afectând coerența competențelor”, – se notează în opinia Comisiei de la Veneția.
OPINIA COMISIEI DE LA VENEȚIA
„Conform proiectului de lege propus, competența Colegiului Anticorupție s-ar extinde și la infracțiunile împotriva securității statului, chiar dacă acestea nu conțin elemente de corupție. Dacă intenția proiectului de lege revizuit este ca acel Colegiu Anticorupție să aibă competență doar în cazurile în care sunt incluse atât corupția, cât și infracțiunile împotriva securității statului, această condiție ar trebui menționată explicit în proiectul de lege. În absența unei astfel de clarificări, proiectul actual creează confuzie juridică, afectând coerența competențelor.”
Avizul critică, de asemenea, lipsa garanțiilor fundamentale pentru eficiența și transparența procesului de selecție a judecătorilor pentru viitorul complet specializat. Și subliniază o serie de probleme care pot apărea în timpul implementării acestor inovații.
„Conform proiectului de lege revizuit, judecătorii anticorupție vor avea un statut special: vor fi numiți în baza unei proceduri speciale pentru un mandat de șase ani și vor fi competenți să judece doar cazurile care intră în competența comisiei anticorupție.
Înlocuirea acestor judecători s-ar putea dovedi dificilă în practică, iar transferul cazurilor către judecătorii generali ar putea ridica îngrijorări cu privire la respectarea cerinței unei «instanțe instituite prin lege» în temeiul articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, – consideră experții Comisiei de la Veneția.
OPINIA COMISIEI DE LA VENEȚIA
„Conform proiectului de lege revizuit, judecătorii anticorupție vor avea un statut special: aceștia vor fi numiți în baza unei proceduri speciale pentru un mandat de șase ani și vor fi abilitați să judece doar cazurile care intră în competența comisiei anticorupție.
Înlocuirea acestor judecători se poate dovedi dificilă în practică, iar transferul cazurilor către judecătorii generali poate ridica îngrijorări cu privire la respectarea cerinței unei «instanțe instituite prin lege» în temeiul articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.”
Experții subliniază, de asemenea, că, în cazul în care se creează comisii specializate anticorupție în cadrul instanțelor de fond și de al doilea grad, ar fi logic ca o astfel de specializare să fie prezentă și la Curtea Supremă. „Comisia de la Veneția și Direcția Generală pentru Drepturile Omului și Statul de Drept recomandă ca, având în vedere obiectivul declarat de a crea un «sistem de instanțe specializate» cu judecători cu cunoștințe aprofundate despre problemele anticorupție, să se ia în considerare crearea unei camere specializate anticorupție în cadrul Curții Supreme”, – se notează în document.
OPINIA COMISIEI DE LA VENEȚIA
„Comisia de la Veneția și Direcția Generală pentru Drepturile Omului și Statul de Drept recomandă ca, având în vedere obiectivul declarat de a crea un «sistem de instanțe specializate» cu judecători cu cunoștințe aprofundate în problemele anticorupție, să se ia în considerare crearea unei camere specializate anticorupție în cadrul Curții Supreme.”
În martie 2023, președinta Maia Sandu a solicitat Parlamentului și Guvernului crearea unei Curți Anticorupție separate pentru a investiga cazurile de corupție mare în sistemul judiciar. Ea a insistat asupra acestei idei toamna trecută, convocând Consiliul Suprem de Securitate pe tema corupției politice și afirmând că Curtea Anticorupție ar trebui creată de urgență.
Cu toate acestea, nu doar experții și politicienii din țară, ci și structurile europene s-au opus acestei inițiative. Drept urmare, PAS a fost nevoită să abandoneze această idee, limitându-se la crearea unui complet separat anticorupție format din 15 judecători la Judecătoria Chișinău.
Alți șase astfel de judecători vor activa la Curtea de Apel Chișinău. Versiunea inițială a proiectului presupunea că selecția preliminară a judecătorilor anticorupție va fi efectuată de o comisie specială formată din experți naționali și internaționali. Comisia de la Veneția a recomandat ca selecția și numirea în funcție să fie încredințate Consiliului Superior al Magistraturii. Lucru la care partea moldovenească a fost în cele din urmă de acord.
