Modificările propuse de guvernarea PAS la legislația audiovizualului din Republica Moldova continuă să stârnească critici, inclusiv la nivel internațional. Într-un aviz recent, Comisia de la Veneția avertizează că noile prevederi ridică serioase semne de întrebare în privința respectării standardelor democratice, a libertății de exprimare și a independenței mass-mediei. Printre cele mai îngrijorătoare aspecte se numără extinderea atribuțiilor autorităților de reglementare, sancțiuni disproporționate pentru furnizorii media și lipsa unor garanții procedurale clare, ceea ce poate favoriza influența politică și cenzura indirectă.
Într-un aviz emis de Comisia de la Veneția, experții europeni avertizează că modificările actuale ale legislației audiovizualului din Republica Moldova „ridică îngrijorări și ar trebui reconsiderate”, întrucât pot afecta negativ independența instituțiilor media și libertatea de exprimare din Moldova.
În special, este criticată metoda de numire a Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare al Teleradio Moldova, care ar putea fi supusă influenței politice.
”Se recomandă reintroducerea implicării diferitelor organizații ale societății civile în procedurile de numire ale unor membri, pentru a asigura reprezentarea intereselor publicului. Legea ar trebui să specifice mai clar criteriile și procedurile de numire a membrilor Consiliului Audiovizualului propuși de societatea civilă, ale Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare al radiodifuzorului public, precum și ale Directorului General, pentru a reduce arbitrarul decizional și a institui garanții procedurale”, se menționează în opinia Comisiei de la Veneția.
”Se recomandă reintroducerea implicării diferitelor organizații ale societății civile în procedurile de numire ale unor membri, pentru a asigura reprezentarea intereselor publicului. Legea ar trebui să specifice mai clar criteriile și procedurile de numire a membrilor Consiliului Audiovizualului propuși de societatea civilă, ale Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare al radiodifuzorului public, precum și ale Directorului General, pentru a reduce arbitrarul decizional și a institui garanții procedurale”.
Un alt punct sensibil identificat este definirea termenilor esențiali precum „mass-media” și „publicație de presă”. Comisia cere o armonizare clară a acestor definiții, pentru a evita lacunele legale și suprapunerile de competențe.
De asemenea, se recomandă includerea jurnaliștilor cetățeni, bloggerilor și colaboratorilor ocazionali în definiția de „jurnalist”, întrucât aceștia sunt recunoscuți la nivel internațional ca actori demni de protecție. „Drepturile jurnaliștilor, în special în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de supraveghere, ar trebui să fie conforme cu standardele internaționale”, se subliniază în aviz.
Totodată, Comisia atrage atenția și asupra modului în care pot fi aplicate sancțiunile împotriva furnizorilor de servicii media, în special în cazul suspendării difuzării. În opinia experților, legea ar trebui să garanteze dreptul la un proces echitabil și la contestarea sancțiunilor, înainte ca acestea să fie puse în aplicare.
”Furnizorii de servicii media afectați de sancțiuni grave, în special în cazul suspendării sau încetării difuzării, ar trebui să aibă suficient timp pentru a iniția proceduri judiciare, iar aceste măsuri ar trebui suspendate până la decizia instanței. De asemenea, instanțele ar trebui să aibă competența de a suspenda executarea oricărei sancțiuni în orice etapă, indiferent de natura sau gravitatea acesteia”, a mai menționat Comisia de la Veneția.
”Furnizorii de servicii media afectați de sancțiuni grave, în special în cazul suspendării sau încetării difuzării, ar trebui să aibă suficient timp pentru a iniția proceduri judiciare, iar aceste măsuri ar trebui suspendate până la decizia instanței. De asemenea, instanțele ar trebui să aibă competența de a suspenda executarea oricărei sancțiuni în orice etapă, indiferent de natura sau gravitatea acesteia”.
În plus, Comisia de la Veneția recomandă o armonizare legislativă cuprinzătoare privind transparența proprietății mass- media, înregistrarea și controlul concentrării în sectorul media, precum și o reglementare clară a competențelor Consiliului Audiovizualului în combaterea dezinformării. „Cerințele de transparență nu trebuie să afecteze pluralismul media”, atrag atenția experții europeni. Comisia subliniază că elementele esențiale privind înregistrarea publicațiilor de presă trebuie prevăzute în legea principală, nu lăsate la latitudinea unor acte subsecvente, cum ar fi regulamentele emise de Ministerul Culturii. Lipsa unor norme clare în lege poate duce la aplicări discreționare sau abuzive, atrage atenția Comisia.
Precizăm că, în ajunul alegerilor, guvernarea Sandu–PAS încearcă să limiteze drastic libertatea de exprimare în mediul online prin modificarea legii audiovizualului. Proiectul prevede amenzi uriașe, de până la 200.000 de lei, pentru ceea ce este definit drept „dezinformare” — sume care depășesc chiar și sancțiunile din Codul penal. De asemenea, se dorește introducerea conceptului de „notificator de încredere” – persoane sau entități care vor supraveghea rețelele sociale și vor raporta conținutul considerat „dăunător” către platforme precum YouTube și Facebook. Și aceasta este doar o parte din normele antidemocratice pe care regimul de guvernământ intenționează să le introducă în viața cetățenilor moldoveni.
Amintim că, audierile publice din 9 iunie, organizate în Parlament pe marginea proiectului propus de guvernarea Sandu–PAS privind reglementarea internetului, s-au încheiat cu tensiuni și acuzații de cenzură politică. Jurnaliști, avocați și experți media au cerut retragerea amendamentelor, calificându-le drept antidemocratice și contrare Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Amendamentele propuse de PAS la Codul serviciilor audiovizuale au fost criticate nu doar de jurnaliști, experți și organizații media din Moldova, ci și de Consiliul Europei, care avertizează că extinderea atribuțiilor Consiliului Audiovizualului și amenzile uriașe propuse pot fi folosite pentru a presa presa să se conformeze narațiunii oficiale
