Candidatul la alegerile prezidențiale George-Nicolae Simion a redactat o cerere oficială adresată Curții Constituționale a României (CCR) prin care solicită anularea procesului electoral desfășurat pentru alegerea Președintelui României, acuzând „neregularități sistematice, intervenții externe, manipulare digitală și o campanie de denigrare fără precedent”.
Într-un document amplu adresat președintelui CCR, Marian Enache, George Simion susține că întregul proces electoral, de la încheierea primului tur și până la finalul turului al doilea din 18 mai 2025, a fost „viciat” printr-o campanie de dezinformare agresivă, manipulări tehnologice, intervenții externe și complicitatea unor instituții și platforme sociale, ceea ce a dus la răsturnarea voinței populare.
1. Campanie de dezinformare și denigrare
Potrivit plângerii, George Simion susține că a fost ținta unei „operațiuni coordonate de dezinformare”, în care a fost asociat în mod fals cu idei pro-ruse, pro-legionare și anti-europene. Acuzațiile, afirmă el, au fost propagate de echipa de campanie a contracandidatului Nicușor Dan, de partidele care l-au susținut, de formatori de opinie, dar și de instituții precum Universitatea din București, care ar fi făcut apel la alegători în ziua votului.
2. Intervenții străine și susțineri internaționale controversate
Simion denunță presupuse ingerințe din partea unor oficiali străini, printre care președintele Franței Emmanuel Macron, lideri din Polonia, Republica Moldova și Spania, care și-ar fi exprimat public susținerea pentru Nicușor Dan, încurajând, în opinia lui, un vot „ghidat ideologic și geopolitic”.
3. Manipulare în mediul online și lipsă de reacție a platformelor sociale
Campania electorală online a fost, în viziunea lui Simion, dominată de tehnici de promovare netransparente, publicitate politică fără etichetare corespunzătoare și o utilizare masivă a conturilor false. Plângerea menționează implicarea unor influenceri cunoscuți și a unor firme de PR – inclusiv una franceză – care ar fi coordonat activitățile de promovare a lui Nicușor Dan.
n plus, se reclamă că platformele online – în special Meta și TikTok – nu au respectat ordinele Biroului Electoral Central (BEC) de a elimina conținutul ilegal, încălcând astfel legislația națională. Meta, în răspunsul transmis către ANCOM și BEC, a invocat dreptul internațional al omului și propriile politici interne pentru a justifica refuzul de a elimina sute de materiale electorale.
4. Manipulare digitală a procesului electoral prin STS
Unul dintre cele mai grave capete de acuzare vizează Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Simion susține că sistemul informatic de centralizare a voturilor ar fi fost manipulat, invocând date privind introducerea manuală suspectă a unor CNP-uri și nefuncționarea alertei de vot dublu. El afirmă că aceste breșe ar fi permis adăugarea frauduloasă a aproximativ 1,6 milioane de voturi în favoarea lui Nicușor Dan, ceea ce ar fi răsturnat rezultatul turului doi.
5. Expertiză internațională care ar susține acuzațiile
Simion invocă o analiză efectuată de Xavier Azalbert, conform căreia sondajele pre-electorale arătau o victorie clară a sa, cu 56% din voturi. Inversarea rezultatelor reale față de aceste sondaje este considerată o dovadă a fraudei electorale.
Motivele juridice invocate
În cererea sa, George Simion invocă prevederile art. 146 lit. f) din Constituția României, coroborate cu legislația electorală (Legea nr. 370/2004), susținând că procesul electoral nu a respectat principiile constituționale ale democrației, suveranității naționale și transparenței.
Se face trimitere la Hotărârea CCR nr. 32/2024, care a anulat alegerile prezidențiale din acel an pe baza unor argumente similare: manipulare digitală, intervenții externe și campanii agresive de dezinformare desfășurate cu încălcarea legii.
Concluzii și solicitare
Pe baza tuturor acestor aspecte – denigrarea sistematică, susțineri externe nepermise, manipulări pe rețelele sociale, pasivitatea autorităților, fraudă informatică în procesul de vot – George Simion solicită anularea alegerilor prezidențiale din 2025, considerând că voința poporului a fost „deturnată”.
Cererea este însoțită de anexe cu presupuse dovezi, printre care decizii ale BEC, declarații oficiale, analize de securitate cibernetică și propunerea de audiere prin videoconferință a fondatorului Telegram, Pavel Durov, care ar fi confirmat presiunile primite pentru „reducerea la tăcere” a vocilor conservatoare din România.
