Președinta Maia Sandu și deputata Olesea Stamate au făcut schimb de declarații dure pe tema controversatului proiect de lege privind amnistia. Șefa statului a declarat într-o emisiune televizată că fosta sa consilieră, autoarea amendamentelor la lege, ar fi trebuit să prevadă toate riscurile posibile. În replică, Stamate a calificat aceste acuzații drept absurde.
„E ca și cum i-ai acuza pe cei care au votat pentru acordarea garanțiilor de stat în cazul jafului miliardului sau au susținut concesionarea aeroportului în faza inițială – că nu au evaluat riscurile”, a spus Stamate, recent exclusă din PAS, făcând aluzie la faptul că însăși Sandu a votat pentru acele legi.
Președinta Maia Sandu a recunoscut că a semnat legea amnistiei cu modificări în urma căreia au fost eliberați anticipat infractori deosebit de periculoși, într-o perioadă în care nu avea un consilier juridic. În cadrul emisiunii „Noua săptămână” de la TV8, șefa statului a declarat că modificările la lege au fost pregătite de fosta ei consilieră, Olesea Stamate, care devenise deja deputat la acel moment. Potrivit Maiei Sandu, legea a fost adoptată de Parlament fără o analiză profundă.
MAIA SANDU, președinte Republica Moldova
În ceea ce privește legea amnistiei, este nevoie de o investigație mai detaliată. Am spus că autoarea legii, Olesea Stamate, trebuia să prevadă toate riscurile, pentru că mai întâi trebuie să vedem ce s- a întâmplat și cine este vinovat de faptul că legea a fost folosită în acest mod. Știm foarte bine ce fel de judecători avem, că nu toți sunt corecți, cunoaștem aceste riscuri.
Și atunci când elaborezi o astfel de lege, trebuie să iei în calcul aceste riscuri. MUSCA Ceea ce vreau să spun este că trebuie să aflăm cine ce a făcut și de ce aceste riscuri nu au fost discutate serios la acel moment. Nu doar discutate, dar și analizate, pentru ca o asemenea situație să nu aibă loc.
Totuși, Olesea Stamati respinge categoric acuzațiile.
OLESEA STAMATE. ex-deputat PAS
La început se spunea că Legea Amnistiei este problema, ulterior – faptul că amendamentele erau problema. Acum, doamna președintă spune că aplicarea abuzivă a legii este problema reală și este adevărat, am spus-o de la bun început.
Însă, pentru a face legătura cu mine, se invocă faptul că nu aș fi estimat suficient de bine riscurile atunci când a fost adoptată această lege. Să fim serioși, orice lege este votată pornind de la prezumția că va fi aplicată cu bună credință, o știe orice jurist. Dacă am porni de la ideea că legea va fi aplicată abuziv, nu am mai vota nicio lege. Să mă acuzi că nu am prevăzut viitoarele abuzuri este absurd.
Este la fel cum ai acuza pe cei care au votat acordarea garanțiilor de stat în cazul „furtului miliardului” sau concesionarea Aeroportului la prima etapă, de faptul că nu ar fi estimat suficient riscurile. Stenogramele ședințelor de guvern în care s-au luat acele decizii există și astăzi.
Iar dacă aplicăm același raționament sau aceeași logică, ar trebui să-i acuzăm toți cei care au votat pentru acele decizii fără „analiza riscurilor”.
În discursul său, Olesea Stamate a sugerat că împotriva ei se desfășoară o campanie menită să distragă atenția de la adevăratele probleme. Menționăm că Maia Sandu continuă să nege că ar fi votat legile controversate legate de „furtul miliardului” și concesionarea aeroportului, însă, după cum se vede, chiar și în PAS — partid din care Stamate a fost recent exclusă — acest lucru este recunoscut.
Reamintim că scandalul a izbucnit după ce, în luna martie curent, au fost eliberați condiționat Iurii Radulov și Alexandr Sinigur — deținuți condamnați anterior la detenție pe viață pentru crime deosebit de grave. Eliberarea lor a fost posibilă datorită modificărilor la legea amnistiei, adoptate în 2021. Autoarea acestor modificări a fost Olesea Stamate, pe atunci președintă a Comisiei juridice din Parlament.
PAS a identificat rapid un „vinovat”, iar pe 4 aprilie Stamate a fost exclusă din partid și i s-a cerut să renunțe la mandatul de deputat. Totuși, ea a refuzat. Pentru a diminua scandalul, partidul a inițiat de urgență modificări legislative: într-o singură zi și în două lecturi consecutive, a fost adoptată o nouă lege care interzice eliberarea condiționată pentru persoanele condamnate la detenție pe viață.
