A venit tocmai din România în Republica Moldova pentru a promova un candidat la alegerile prezidențiale din țara vecină. Este vorba despre europarlamentarul Eugen Tomac, care, recent a organizat o conferință, unde a încercat să promoveze beneficiile aderării la Uniunea Europeană și să-l prezinte în lumină bună pe candidatul la funcția de președinte al țării vecine. Cu toate că a venit să influențeze opinia publică din țara noastră, europarlamentarul a evitat să discute cu jurnaliștii realitățile rușinoase din Republica Moldova, unde regimul Sandu-PAS discreditează prin acțiunile sale valorile europene și însăși ideea integrării europene.
Întrebat de reporterul Canal 5 despre acuzațiile grave aduse de fosta șefă de la Anticorupție Veronica Dragalin, conform cărora Maia Sandu și Dorin Recean i-ar fi solicitat o listă cu procurorii ce urmau să treacă prin procedura de pre-vetting, Tomac nu a oferit un răspuns direct, limitându-se să declare că aceste aspecte vor fi incluse în raportul de evaluare al Comisiei Europene.
EUGEN TOMAC, deputat în Parlamentul European
– Nu voi comenta declarațiile unor foști sau actuali membri ai sistemului de justiție.
– În prezent, plec de la premisa că tot ceea ce se face este motivat de bună-credință. Nu voi intra însă în detalii legate de ce s-a făcut până acum sau dacă s- a procedat bine sau nu. Toate aceste aspecte se vor regăsi în raportul de evaluare al Comisiei Europene. Iar când vom analiza, în cadrul delegației, fiecare aspect, vom formula un punct de vedere comun. Nu vreau să mă pronunț separat sau să comentez afirmații apărute la Chișinău, referitoare la modul în care se desfășoară reforma în justiție.
Solicitat să comenteze și faptul că toate partidele de opoziție – atât cele de dreapta, cât și ceole de stânga – precum și numeroase organizații neguvernamentale acuză PAS și pe președinta Maia Sandu de instaurarea unei dictaturi, europarlamentarul, în genere, a declarat că nu știe. Tomac a afirmat că nu cunoaște detalii despre cazurile de individuale, asta chiar dacă închiderea instituțiilor media incomode, suprimarea libertății de exprimare, represiunile împotriva oponenților politici și imixtiunea în justiție, au fost de mare răsunet în societate, iar potrivit sondajelor, chiar autoritățile ar fi cele care discreditează valorile europene, lăsând să se înțeleagă că oficialii din UE ar admite aplicarea unor măsuri – cităm – „care nu sunt ideale”.
EUGEN TOMAC, deputat în Parlamentul European
– Nu cunosc toate deciziile în detaliu, dar lucrurile trebuie privite în acest context. Războiul hibrid se duce pe mai multe fronturi. Când societatea este amenințată de actori care nu respectă regulile, este normal ca unele măsuri – chiar dacă nu sunt ideale – să fie aplicate. Aceste situații nu apar doar în Republica Moldova. Vedem dezbateri similare în UE și în SUA, privind influențele și dezinformarea propagate de actori statali și non-statali în mediul online.
Se pare că aceasta este poziția geraral adoptată de oficialii UE, atunci când vine vorba să se pronunțe cu privire la abuzurile regimului Sandu-PAS, loial lor. Acum trei săptămâni, aflat într-o vizită la Chișinău, și eurodeputatul Siegfried Mureșan, „a luat apă-n gură” atunci când a fost întrebat de jurnalistul Canal 5 despre scandalul din domeniul justiției, care a urmat dezvăluirilor Veronicăi Dragalin, privind imixtiunea Maiei Sandu și a lui Dorin Recean în justiție, dar și despre eliberarea criminalilor periculoși din penitenciare. În loc să ofere răspunsuri clare cetățenilor preocupați de statul de drept, oficialul a preferat tăcerea și confortul unui prânz rafinat, într-un restaurant de lux din centrul Chișinăului.
Luând în considerație că ați venit aici, în Republica Moldova, probabil că sunteți la curent cu subiectele de actualitate. Ce știți despre scrisoarea pe care dna Dragalin a trimis-o unei judecătoare și i-a spus precum că dna Maia Sandu i-ar fi cerut lista procurorilor care ar urma să treacă preveting-ul? Nu este asta o implicare a politicului în justiție? Nu aveți o părere referitor la acest lucru?
Mulțumim! Dar UE tolerează asemenea acțiuni? Dar există probabilitatea ca Republica Moldova să-și piardă statutul de candidat luând în considerație că politicul se implică în justiție? Nu aveți o părere?
Amintim că, într-o scrisoare semnată digital pe 5 aprilie 2025 și prezentată public la ședința Consiliului Superior al Magistraturii, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a dezvăluit că, în cursul anului 2024, președintele Maia Sandu și premierul Dorin Recean i-ar fi solicitat să întocmească o listă cu procurorii pe care îi considera integri și care ar trebui să promoveze procesul de vetting. În replică, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a calificat aceste acuzații drept „minciună gravă” și a cerut Veronicăi Dragalin să prezinte dovezi sau să-și retragă afirmațiile. De asemenea, Președinția Republicii Moldova a respins acuzațiile, calificându-le drept „false” și „regretabile”, subliniind că șefa statului nu a intervenit în procesul de vetting sau pre-vetting, care sunt desfășurate de o comisie independentă formată din experți externi. În timp ce întreaga țară a fost martoră de nenumărate ori la declarațiile Maiei Sandu cu amenințări directe și indicații adresate judecătorilor, să acționeze „corect”, altfel nu vor mai rămâne în sistem. De asemenea, și la refuzul Maiei Sandu de a semna decretele de numire în funcție a judecătorilor incomozi, precum Paniș sau Sanduța.
Menționăm că în perioada guvernării PAS, autoritățile din Republica Moldova au retras licențele de emisie pentru 17 posturi de televiziune și au închis peste 70 de portaluri și site-uri de știri. La fel, mai multe posturi TV, care lucrează în online, printre care Canal 5 nu au acces în instituțiile statului, după ce exponenții grupării galbene au inventat peste noapte unele legi.
