Parlamentul a extins șirul acțiunilor care reprezintă amenințări la adresa securității statului. Astfel, în listă au fost adăugate incidentele cibernetice din rețelele informaționale și sistemele de interes național, precum și influența statelor străine asupra proceselor electorale, a entităților neconstituționale sau a grupurilor infracționale organizate în vederea promovării propriilor interese. Documentul a fost votat la prima lectură.
În cadrul reformei serviciilor speciale și a pachetului de legi adoptat anterior în prima lectură, care prevede o extindere semnificativă a competențelor Serviciului de Informații și Securitate, parlamentul a majorat și lista principalelor ameninţări la adresa securităţii statului de care se vor ocupa serviciile speciale.
ANDRIAN CHEPTONAR, deputat PAS: „După votarea unor legi privind Serviciul de Informații și Securitate acest proiect vine să armonizeze legislația și să prevadă expres domeniile de care Serviciul de Informații și Securitate este responsabil”.
Anterior, Legea Securității Statului conţinea 11 articole cu o listă de acțiuni clasificate drept principalele amenințări la adresa securității naționale. Acum sunt 17. Printre cele noi sunt „amenințările sau incidentele cibernetice asupra rețelelor și sistemelor informatice de interes național; amenințării hibride la adresa statului, exprimate prin acțiuni/inacțiuni la nivel național, regional sau mondial care afectează reziliența statului, precum și campanii de propagandă sau dezinformare, de natură să afecteze ordinea constituțională; influențarea proceselor electorale în scopul promovării propriilor interese de către state străine, entități anticonstituționale sau criminalitatea organizată, dar şi activitatea îndreptată spre producerea sau răspândirea unei epidemii sau pandemii”.
Proiectul de lege care extinde lista amenințărilor la adresa securității statului a fost adoptat de Parlament în primă lectură.
IGOR GROSU, președintele Parlamentului: „Este o lege necesară la acel pachet de trei legi care noi l-am votat anterior, care ţinea de Serviciul de Securitate şi Informații”.
Amintim că la sfârșitul lunii martie, Parlamentul a adoptat în primă lectură un pachet din trei proiecte de lege care extind semnificativ atribuţiile Serviciului de Informații și Securitate pentru activități de investigație și contrainformații.
Comisia de la Veneția a Consiliului Europei, analizându-le, în avizul său și-a exprimat îngrijorarea că SIS ar putea avea competențe nefondat de largi, ceea ce ar putea duce la o încălcare a drepturilor omului. Iar directorul Serviciului, care, conform proiectelor, va avea o putere nelimitată de a invada viața privată, întrucât în baza ordinului său filarea și perchezițiile vor fi efectuate fără mandat judiciar, ar putea fi subordonat politic de autorităţi.
Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a promis că recomandările Comisiei de la Veneția vor fi luate în calcul la pregătirea proiectelor de lege pentru a doua lectură.
Unul dintre ele – „Cu privire la activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă” – a fost deja adoptat în lectura finală la începutul lunii iulie. Carp a mai spus că în cursul reformei serviciilor speciale, pe lângă Legea securității statului, vor fi modificate și alte acte legislative.
