Din 2019, datoria publică a Republicii Moldova s-a dublat, iar în luna februarie a acestui an a depășit 100 de miliarde de lei, se arată în analiza economică a expertului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Mai mult, anul trecut a crescut doar datoria externă. În anul 2022, Republica Moldova, adică contribuabilii, au plătit dobânzi pentru împrumuturile interne şi externe de 2,7 miliarde de lei. Cu toate acestea, expertul notează că, pentru a se dezvolta, statul nostru va fi nevoit să ia în continuare împrumuturi externe: țara are nevoie de acești bani pe termen lung pentru investiţii în infrastructură.
În luna februarie, datoria publică a Republicii Moldova a depășit 100 de miliarde de lei, în condițiile în care la sfârșitul anului 2022 era de 99,2 miliarde de lei. Comparativ cu indicatorii din 2019, în ultimii trei ani, datoria publică practic s-a dublat. Despre aceasta a declarat expertul economic Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii sale „Analize economice”.
VEACESLAV IONIŢĂ, expert IDIS „Viitorul”: „Dacă observăm atent, în trei ani de criză: 2020 – pandemia, 2021 – creşterea preţurilor şi energetica, 2022 – energetica şi creşterea preţurilor, în trei ani de criză practic datoria noastră s-a dublat. De la 53 miliarde cât am avut noi în 2019, la, încă o dată repet, avem cu certitudine peste 100 miliarde”.
Din acești 100 miliarde de lei, circa 65 miliarde este datoria externă a Guvernului, iar 35 miliarde – datoria internă.
VEACESLAV IONIŢĂ, expert IDIS „Viitorul”: „Noi anul trecut, în 2022, cel mai mult a crescut datoria externă. Din ce cauză, cred că bănuiţi: dobânda la creditele interne a fost atât de mare că am avut practic unicul an când Guvernul a evitat, nu s-a primit să nu se împrumute, dar a evitat la maxim să se împrumute din simplul motiv că povara datoriei într-adevăr este una mare”.
Potrivit expertului, în 2022, comparativ cu 2021, ajutorul extern alocat țării noastre practic s-a dublat. Dacă în 2021, Moldova a primit de la partenerii de peste hotare 9 miliarde de lei, atunci în 2022 au fost 17,7 miliarde, dintre care 13,2 miliarde – sub formă de împrumuturi.
Împrumuturile trebuie însă rambursate. După cum se precizează în analiza prezentată, anul trecut Moldova, adică cetățenii, care contribuie cu taxe și impozite la formarea bugetului de stat, au plătit dobânzi de de 2,7 miliarde de lei pentru împrumuturile interne şi externe. În acest an, Guvernul anticipează să achite 5,5 miliarde, o sumă record, a remarcat expertul.
Explicând necesitatea împrumuturilor externe, fostul ministru al Finanțelor, Dumitru Budianschi, a declarat, când a prezentat în Parlament, în decembrie anul trecut, proiectul de lege privind bugetul pentru 2023, că „datorită împrumuturilor vom putea asigura funcționarea normală a statului.” Iar comentând suma mare a datoriei publice, care la acea vreme se apropiase deja de 100 de miliarde de lei, fostul șef al Ministerului Finanțelor a spus că de vină este situația excepțională cu care s-a confruntat țara pe fundalul mai multor crize.
Totodată, potrivit lui Veaceslav Ioniţă, pentru a se dezvolta, Moldova va fi nevoită să ia împrumuturi în continuare, mai ales externe, care sunt mai ieftine decât cele interne.
VEACESLAV IONIŢĂ, expert IDIS „Viitorul”: „Ca să renovăm infrastructura noastră noi avem nevoie de cel puţin 8,5% din PIB, dar ele trebuiesc toate 10% din Produsul Intern Brut, ceea ce înseamnă anul trecut 27 miliarde,
dacă luăm 10%, dacă 8,5% asta-i 22,6 miliarde, în anul acesta 30 miliarde lei”.
Și din moment ce în buget nu sunt bani pentru aceste scopuri, rămân împrumuturile pe termen lung pentru investiții în infrastructură, a spus Veaceslav Ioniță. La mijlocul lunii ianuarie, Guvernul a aprobat programul de gestionare a datoriei publice pentru 2023–2025. Documentul prognozează mărimea datoriei publice pentru următorii trei ani. Acum aceasta constituie 35% din PIB, iar până în 2025 ar trebui să crească la aproape 43%. Potrivit scenariului de bază, în cazul unor prognoze de șoc, de exemplu, deprecierea leului cu 10%, Ministerul Finanțelor presupune că datoria publică ar putea crește până la 45,5% din PIB.
