În ultima lună, prețurile la produsele alimentare au crescut cu 4%. Scumpiri, dar nesemnificative au fost înregistrate la mărfuri și servicii. Datele au fost prezentate de Biroul Naţional de Statistică, care informează că în luna octombrie, inflaţia anuală a constituit 1,56%. Experții economici susțin că scumpirile au fost cauzate de seceta din acest an, dar și de criza pandemică, care i-a determinat pe oameni să golească rafturile magazinelor, din frica de a nu rămâne fără provizii pentru iarnă.
Comparativ cu luna septembrie, în octombrie, prețul la fructele de livadă a crescut cu peste 26%, iar la roșii cu aproape 19 la sută. Ouăle de găină au fost mai scumpe cu aproximativ 12%. În aceeași perioadă, cetățenii au plătit cu 7% mai mult pentru kilogramul de castraveți și dovlecei.
Și prețul la uleiul de floarea soarelui s-a majorat cu 4,4 la sută, iar la făina de porumb cu un procent. De asemenea, laptele și produsele lactate s-au scumpit cu aproape unu la sută, în special brânza din lapte de vacă, laptele integral și smântâna.
Expertul economic Gheorghe Costandachi ne-a explicat că aceste majorări sunt înregistrate pe fondalul secetei din acest an, care a redus volumul recoltelor, dar și al crizei creată de pandemia de coronavirus.
GHEORGHE COSTANDACHI, expert economic: „Criza pandemică, care a dat peste cap și producția, dar și reducerea procurărilor. Ulterior, când s-a deschis toate magazinele, lumea a început să se alimenteze, să-și facă rezerve pentru perioada rece a anului, dar și pentru a acoperi unele amenințări și riscuri, pentru că lumea se teme, a intrat într-o panică”.
De asemenea, au fost înregistrate reduceri nesemnificative de prețuri la fructele și legumele de sezon, în special citrice, cartofi și varză. Amintim că marți, cel mai mare combinat de panificație din țară a scumpit prețul la unele produse, iar producător din Bălți a majorat costul pâin ii cu până la 50 de bani.
Menționăm că Moldova rămâne la coada clasamentului european al puterii de cumpărare. Cel puțin, așa arată datele unui studiu realizat de compania internațională GFK, care clasează țara noastră la sfârșitul topului format din 42 de țări cu cel mai mic venit, fiind depășită doar de Ucraina.
