Liderul partidului polonez de guvernământ PiS, Jaroslaw Kaczynski, a propus trimiterea în Ucraina a unei misiuni NATO de menţinere a păcii. Potrivit acestuia, misiunea trebuie să fie una înarmată, capabilă nu doar să instaureze pacea și să acorde ajutor umanitar, dar și să se poată apăra în timpul acțiunilor de pe teritoriul acestei țări. Declarația a fost făcută în timpul unui briefing la Kiev, după întâlnirea președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski cu prim-miniștrii Cehiei, Poloniei și Sloveniei.
Jaroslaw Kaczynski, precum și prim-miniștrii Poloniei, Republicii Cehe și Sloveniei au mers la Kiev în calitate de reprezentanți ai Consiliului European. Scopul vizitei, potrivit PAP, Agenția de presă a statului polonez, a fost acela de a confirma sprijinul fără echivoc al întregii Uniuni Europene pentru independența Ucrainei, precum și de a oferi un pachet amplu de măsuri de sprijinire a statului și cetățenilor Ucrainei. Prim-miniștrii celor trei țări au trecut granița polono-ucraineană cu trenul.
Tot situația din Ucraina este motivul pentru care secretarul general al NATO a convocat un summit de urgență al liderilor Alianței. Întrunirea va avea loc la Bruxelles, pe 24 martie. „Vom aborda invazia Ucrainei de către Rusia, sprijinul nostru puternic pentru Ucraina și întărirea ( …) apărării NATO”, a scris Jens Stoltenberg pe Twitter.
Casa Albă a anunțat că la întrunirea extraordinară a liderilor NATO va participa și preşedintele SUA, Joe Biden, care, potrivit mesajului, intenționează să discute despre eforturile de descurajare și apărare ca răspuns la acțiunile Moscovei.
Potrivit Reuters, din 24 februarie, adică de la începutul acțiunilor militare în Ucraina, aliații NATO au trimis Kievului peste 20.000 de arme antitanc și alt arsenal. Reuters îl citează pe ministrul Apărării, al Țărilor de Jos, Kajsa Ollongren, care le-a declarat jurnaliștilor că statele NATO vor continua să furnizeze arme Ucrainei, chiar dacă aceste provizii ar putea fi ținta atacurilor rusești. În ceea ce privește ideea de a trimite trupe de menținere a păcii NATO în Ucraina, ministrul Apărării al Țărilor de Jos consideră că este prea devreme să vorbim despre asta, deoarece acolo se desfășoară operațiuni militare.
Între timp, în Italia s-a declanșat un scandal regional. Potrivit asociației sindicatelor din Toscana, citată de presa locală, angajații Aeroportului Galileo Galilei din Pisa au găsit diverse tipuri de arme, muniție și explozibili în cutii cu ajutor umanitar destinat Ucrainei.
Potrivit sursei, încărcătura trebuia să zboare în Polonia către bazele SUA și NATO, iar de acolo, să fie livrată pe uscat în Ucraina. Muncitorii au refuzat să transporte însă lotul. Filiala sindicală din Pisa a cerut structurilor de control aeroportuare să blocheze imediat astfel de zboruri, cu ajutor umanitar deghizat și lea solicitat cetățenilor să iasă sâmbătă, 19 martie, la un miting de protest, sub sloganul „Din Toscana – poduri de pace, nu zboruri de război”.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-o adresare video, a anunțat că în data de 15 martie, în teatrul de război, a fost ucis încă un general rus, fără să-i pronunțe numele. În aceeași zi, însă, canalele de Telegram au scris că este vorba de generalulmaior Oleg Mityaev, dar nicio sursă oficială din Ucraina, nici Ministerul rus al Apărării nu au confirmat deocamdată informația.
La rândul lor, surse rusești, referindu-se la canalul de Telegram al comandantului batalionului ”Azov” Andrey Biletsky, au raportat moartea la Mariupol a unuia dintre ideologii unității militare, Nikolai Kravchenko. Cu toate acestea, autoritățile ucrainene nu au confirmat încă oficial informația și nici Ministerul rus al Apărării nu a comentat deocamdată acest lucru.
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că în anumite zone de luptă, armata ucraineană a lansat o contraofensivă și a distrus trei avioane rusești, inclusiv două bombardiere SU-34, un elicopter și trei drone.
Iar Ministerul rus al Apărării a anunțat la un briefing despre nimicirea a două avioane ucrainene Su-25, în regiunea Cernigov, un MiG-29, în regiunea Novaia Bîkovka, precum și doborârea a patru drone.
Fondul Monetar Internațional consideră că situația din Ucraina reprezintă o lovitură gravă pentru economia globală, îi va încetini creșterea, va duce la majorarea prețurilor în întreaga lume, va stimula inflația și ar putea schimba fundamental ordinea economică globală pe termen lung. Oficialii FMI au declarat deja că se aşteaptă să reducă previziunile anterioare ale Fondului privind o creştere economică globală de 4,4% în 2022.
Cel mai probabil vor fi revizuite în jos și prognozele de creștere regională. Previziunile actualizate ale FMI ar urma să fie publicate în data de 19 aprilie.
